- Un creditor poate cere insolvența unui client dacă are o creanță certă, lichidă și exigibilă de peste 50.000 lei, neplătită de mai mult de 60 de zile (art. 5 pct. 20 și 72 din Legea 85/2014).
- Cererea se depune la tribunalul de la sediul debitorului, cu documentele creanței și dovada CUI-ului debitorului; debitorul are 10 zile să o conteste sau să recunoască insolvența.
- La cererea debitorului, judecătorul-sindic vă poate obliga la o cauțiune de până la 10% din creanță, dar cel mult 40.000 lei, consemnată în 5 zile.
- Dacă debitorul plătește până la închiderea dezbaterilor, cererea rămâne fără obiect; dacă este insolvent, se deschide procedura și executările silite se suspendă.
- Ca furnizor fără garanții (creditor chirografar), vă plătiți după alte categorii, iar suma recuperată depinde de averea debitorului; ordonanța de plată sau executarea pot fi uneori mai potrivite.
Când puteți cere insolvența unui client care nu vă plătește?
Un furnizor nu trebuie să aștepte ca datornicul să ceară singur insolvența. Legea 85/2014 îi permite și creditorului să depună la tribunal o cerere de deschidere a procedurii insolvenței împotriva unui client presupus insolvent. Dar nu orice factură restantă deschide această cale.
Potrivit art. 5 pct. 20 și pct. 72 din lege, aveți dreptul să faceți cererea dacă sunt îndeplinite simultan trei condiții:
- creanța este certă, lichidă și exigibilă: existența ei rezultă din acte (contract, facturi acceptate, procese-verbale de recepție, confirmări de sold), suma este determinată, iar scadența a trecut;
- a trecut termenul de 60 de zile de la scadență fără ca debitorul să plătească;
- suma depășește valoarea-prag de 50.000 lei, după compensarea datoriilor reciproce de orice natură. Pentru salariați, pragul este de 6 salarii medii brute pe economie.
Cuvântul „certă” are un sens precis. Legea spune că existența creanței trebuie să rezulte din actul de creanță sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de el. O factură semnată de primire, un e-mail în care clientul recunoaște suma sau o confirmare de sold vă ajută mult. O sumă contestată serios de client, de exemplu pentru vicii ale mărfii, poate face ca cererea să fie respinsă.
Dacă mai mulți creditori fac cereri împotriva aceluiași debitor, acestea se judecă în același dosar. Judecătorul-sindic (judecătorul care conduce dosarele de insolvență la tribunal) verifică pragul raportat la suma creanțelor tuturor creditorilor care au formulat cereri (art. 70 alin. 3).
Insolvență, ordonanță de plată sau executare silită: ce alegeți?
Cererea de insolvență nu este singurul instrument și nici întotdeauna cel mai potrivit. Este o procedură colectivă: odată deschisă, banii debitorului se împart între toți creditorii, după ordinea din lege. Ordonanța de plată și executarea silită sunt individuale: urmăriți suma dumneavoastră, nu împărțiți rezultatul cu alții.
| Criteriu | Ordonanță de plată | Executare silită | Cerere de insolvență |
|---|---|---|---|
| Ce vă trebuie | Contract dovedit prin înscris, creanță certă, lichidă și exigibilă; somație prealabilă cu termen de 15 zile | Un titlu executoriu (hotărâre, ordonanță de plată, unele contracte) | Creanță certă, lichidă, exigibilă de peste 60 de zile și peste 50.000 lei |
| Prag valoric | Nu există | Nu există | 50.000 lei |
| Cine primește banii | Dumneavoastră (după executare) | Dumneavoastră, în concurs doar cu alți urmăritori | Toți creditorii, în ordinea legală |
| Potrivită când | Clientul nu contestă serios datoria, dar amână plata | Debitorul are conturi, bunuri sau creanțe de urmărit | Debitorul nu mai plătește nimănui sau există riscul să își înstrăineze bunurile |
| Riscul principal | Dacă debitorul ridică apărări care cer alte probe, cererea se respinge și mergeți pe proces obișnuit | Dacă debitorul intră între timp în insolvență, executarea se suspendă | Recuperarea depinde de averea debitorului și de rangul creanței |
Ordonanța de plată (art. 1014 și urm. din Codul de procedură civilă) începe cu o somație transmisă prin executor sau prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire. Debitorul are 15 zile să plătească. Dacă nu o face, instanța poate emite ordonanța, cu un termen de plată între 10 și 30 de zile. Somația întrerupe și prescripția, un detaliu util pentru facturile mai vechi.
Insolvența are sens mai ales atunci când semnele arată că firma nu mai poate plăti în general: popriri pe conturi de la mai mulți creditori, întârzieri la salarii, mărfuri vândute în pierdere. Am descris aceste semnale în ghidul despre semnele că o firmă intră în insolvență.
Ce documente vă trebuie pentru cerere?
Art. 70 din Legea 85/2014 spune ce trebuie să cuprindă cererea: cuantumul și temeiul creanței, eventualul drept de preferință (de exemplu o ipotecă sau un gaj), măsurile asigurătorii deja luate asupra bunurilor debitorului și o declarație privind intenția de a participa sau nu la o eventuală reorganizare. Pregătiți:
- contractul, comenzile și facturile, cu dovada livrării sau a prestării (avize, procese-verbale de recepție);
- dovezile că debitorul a recunoscut datoria: confirmări de sold, corespondență, plăți parțiale;
- un calcul clar al sumei: debit principal, separat de penalități și dobânzi;
- actele privind garanțiile, dacă există (ipotecă, gaj, fideiusiune);
- dovada codului unic de înregistrare al debitorului, de exemplu un extras de la registrul comerțului;
- dovada plății taxei judiciare de timbru, în cuantumul aplicabil la data depunerii;
- opțional, propunerea unui administrator judiciar provizoriu, cu oferta acestuia.
Cererea se depune la tribunalul în a cărui rază se află sediul debitorului. Pentru o firmă din județul Botoșani, aceasta este de regulă secția civilă a Tribunalului Botoșani.
Cum decurge procedura, pas cu pas?
Verificarea creanței și a debitorului
Înainte de cerere, verificați în Buletinul procedurilor de insolvență (BPI) și pe portal.just.ro dacă nu există deja un dosar. Dacă există, nu mai faceți cerere de deschidere, ci declarație de creanță.
Depunerea cererii la tribunal
Cererea, cu anexele, se înregistrează la tribunal. În 48 de ore, instanța o comunică debitorului și organului fiscal (art. 72 alin. 2).
Răspunsul debitorului
În 10 zile de la primire, debitorul fie contestă, fie recunoaște starea de insolvență. În contestație se pot folosi doar înscrisuri, ceea ce face judecata relativ rapidă.
Eventuala cauțiune
Dacă debitorul o cere, judecătorul-sindic vă poate obliga să consemnați la bancă o cauțiune de până la 10% din creanță, dar nu mai mult de 40.000 lei, în 5 zile de la comunicare.
Hotărârea judecătorului-sindic
Dacă debitorul este insolvent și nu a plătit, se deschide procedura generală sau cea simplificată (intrarea directă în faliment). Se desemnează un administrator judiciar sau un lichidator judiciar provizoriu, iar executările silite împotriva debitorului se suspendă de drept.
Notificarea și tabelul creditorilor
Practicianul notifică creditorii prin BPI, cu termenul pentru declarațiile de creanță. Urmează tabelul preliminar, contestațiile și prima adunare a creditorilor.
Un detaliu important pentru creditori: dacă propuneți un administrator judiciar și debitorul propune altul, are prioritate propunerea creditorului (art. 45 alin. 1 lit. d). Ulterior, adunarea creditorilor confirmă sau înlocuiește practicianul și îi stabilește onorariul.
Ce se întâmplă dacă debitorul contestă sau plătește?
Sunt trei deznodăminte posibile, toate prevăzute la art. 72:
- Debitorul plătește până la închiderea dezbaterilor. Cererea se respinge ca rămasă fără obiect, iar cauțiunea se restituie. Pentru mulți creditori, acesta este de fapt rezultatul urmărit.
- Judecătorul constată că debitorul nu este insolvent. Cererea se respinge și este considerată fără efect de la înregistrare. Dacă ați depus-o cu rea-credință, cauțiunea poate fi folosită pentru pagubele debitorului.
- Debitorul nu plătește și este insolvent. Se deschide procedura, iar cauțiunea vi se restituie.
Cererea de insolvență nu este o somație mai dură. Dacă o depuneți pentru o creanță contestată serios sau împotriva unei firme care își plătește datoriile, riscați respingerea, pierderea cauțiunii pentru pagubele produse și un litigiu în plus. Analizați întâi actele și situația debitorului.
În cazuri urgente, de exemplu când aflați că debitorul își vinde utilajele principale, puteți cere judecătorului-sindic, până la judecarea cererii, o ordonanță președințială pentru suspendarea înstrăinării bunurilor importante și pentru conservarea lor (art. 70 alin. 5–6). Și aici instanța vă poate cere o cauțiune.
Ce șanse reale de recuperare are un creditor chirografar?
Aici este nevoie de onestitate. Majoritatea furnizorilor sunt creditori chirografari, adică fără ipotecă, gaj sau altă garanție. În faliment, ei se plătesc după cheltuielile procedurii, după creditorii garantați (din bunurile grevate) și după alte categorii prioritare, precum salariații și creanțele bugetare (art. 159 și art. 161).
Ce rămâne pentru chirografari depinde aproape în întregime de averea debitorului: bunuri vandabile, creanțe de încasat, sume recuperate prin anularea unor transferuri suspecte. Când firma intră în procedură fără bunuri, recuperarea poate fi modestă sau chiar inexistentă. Când există active, rezultatul se vede abia după vânzarea lor.
Procedura are totuși și câștiguri care nu se văd imediat în cont:
- un control independent: practicianul analizează cauzele insolvenței și plățile din perioada dinaintea procedurii;
- acțiunea în răspundere: dacă administratorul a folosit bunurile firmei în interes propriu sau nu a ținut contabilitatea, poate fi obligat să suporte o parte din datorii, în limita prejudiciului. Detalii pe pagina despre răspunderea administratorului;
- claritate fiscală: o creanță recunoscută în procedură este o bază documentată pentru tratamentul contabil și fiscal al pierderii, de discutat cu contabilul dumneavoastră.
Dacă debitorul are șanse reale de redresare, procedura poate duce la un plan de reorganizare. În acest caz, sumele și termenele de plată sunt cele din planul confirmat de judecătorul-sindic.
Un exemplu ipotetic din județul Botoșani
De exemplu, o firmă din Dorohoi care livrează materiale de construcții are de încasat 72.000 lei de la un antreprenor din Botoșani, pe opt facturi scadente de peste trei luni. Clientul a semnat de primire toate avizele, iar în urmă cu două luni a confirmat soldul pe e-mail. Între timp, furnizorul află că alți doi parteneri au popriri pe conturile clientului.
Ordonanța de plată ar dura și ar duce apoi la o executare în concurs cu ceilalți. Furnizorul alege să depună cererea de insolvență la Tribunalul Botoșani, cu facturile, avizele și confirmarea de sold. Debitorul cere cauțiune, iar judecătorul fixează o sumă sub plafonul legal, consemnată de furnizor în termen. Înainte de termenul de judecată, clientul propune o plată integrală în două tranșe, iar cererea rămâne fără obiect.
Exemplul este ilustrativ. În alt dosar, același demers se putea încheia cu deschiderea procedurii și cu o recuperare parțială sau tardivă. Rezultatul depinde de acte, de situația debitorului și de aprecierea instanței.
Cum vă putem ajuta ca practician în insolvență?
Putem analiza împreună documentele creanței și situația publică a debitorului, ca să vedeți dacă cererea de insolvență are sens sau dacă o altă cale este mai potrivită. Dacă propuneți desemnarea noastră ca administrator judiciar provizoriu, vă transmitem o ofertă de onorariu după analiza dosarului; onorariul este apoi confirmat sau stabilit de creditori. Mai multe despre opțiunile creditorilor găsiți pe pagina Pentru creditori.
Spuneți-ne pe scurt ce sumă aveți de recuperat, de când și ce acte aveți, prin pagina de contact.
Societate profesională de insolvență din Dorohoi, membru UNPIR (RFO II 5342). Lucrăm cu firme și creditori din Botoșani, Suceava, Iași și din toată țara. Mai multe despre noi →
Informațiile din acest ghid sunt generale și reflectă legislația la data actualizării. Nu țin loc de consultanță pentru un caz anume.
