- Insolvența înseamnă că banii disponibili nu ajung pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile; se prezumă după 60 de zile de neplată.
- Administratorul este obligat să ceară deschiderea procedurii în cel mult 45 de zile, cu notificarea ANAF făcută cu 15 zile înainte (Legea 239/2025).
- Valoarea-prag pentru deschiderea procedurii este de 50.000 lei.
- Procedura se încheie fie cu un plan de reorganizare, fie cu falimentul firmei.
Ce înseamnă, concret, insolvența
Legea 85/2014 definește insolvența ca starea patrimoniului în care fondurile bănești disponibile nu ajung pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. Pe înțelesul tuturor: datorii clare ca sumă, necontestate și ajunse la scadență, pe care firma nu le mai poate plăti din banii pe care îi are.
Legea pornește de la o prezumție simplă. Dacă firma nu a plătit o datorie la 60 de zile de la scadență, se presupune că este insolventă. Prezumția este relativă, adică poate fi răsturnată cu dovezi. De exemplu, firma are bani în cont, dar nu plătește o factură pe care o contestă.
Există și insolvența iminentă: firma încă plătește, dar se poate dovedi că nu va putea achita la scadență datoriile care urmează, cu banii de care va dispune atunci. În această situație cererea nu este obligatorie, dar este posibilă. Uneori acesta este momentul în care se mai pot salva multe.
Cine poate cere deschiderea procedurii
Firma, prin administrator
Administratorul este obligat să depună cererea în cel mult 45 de zile de la apariția stării de insolvență (art. 66 din Legea 85/2014, modificat prin Legea 239/2025). Cererea o semnează reprezentantul legal, fără hotărârea asociaților. Excepția este intrarea directă în faliment, pentru care este nevoie și de hotărârea adunării generale. Detaliile sunt pe pagina despre cererea de insolvență a debitorului.
Un creditor
Un creditor cu o creanță certă, lichidă și exigibilă de peste 50.000 lei, neplătită de peste 60 de zile, poate cere și el insolvența firmei. Firma are 10 zile pentru a formula contestație. La cererea debitorului, judecătorul-sindic poate obliga creditorul la o cauțiune de până la 10% din creanță, dar cel mult 40.000 lei. Dacă sunteți chiar creditorul, găsiți pașii pe pagina dedicată creditorilor.
Cererea se depune la tribunalul în a cărui rază se află sediul firmei. De exemplu, pentru firmele din județul Botoșani, acesta este Tribunalul Botoșani, unde dosarul este condus de un judecător-sindic, adică judecătorul care supraveghează întreaga procedură.
Cum decurge procedura, pas cu pas
Cererea la tribunal
Depuneți cererea, împreună cu documentele cerute de art. 67 și cu dovada notificării ANAF. În cerere puteți propune un practician în insolvență care să fie desemnat administrator judiciar provizoriu.
Deschiderea procedurii
Judecătorul-sindic deschide procedura și desemnează administratorul judiciar. Din acest moment, executările silite pornite împotriva firmei se suspendă.
Notificarea creditorilor
Administratorul judiciar anunță deschiderea în Buletinul procedurilor de insolvență (BPI), publicația oficială a registrului comerțului în care apar actele procedurii, și într-un ziar.
Declarațiile de creanță și tabelul creditorilor
Creditorii își depun cererile de admitere a creanțelor în termenul stabilit de judecătorul-sindic. Administratorul judiciar le verifică, întocmește tabelul preliminar; după judecarea eventualelor contestații, rezultă tabelul definitiv.
Raportul asupra cauzelor insolvenței
În 40 de zile, prelungibile cu încă 40, administratorul judiciar arată de ce a ajuns firma în această situație și dacă există persoane cărora le-ar putea fi imputată.
Adunarea creditorilor
Creditorii confirmă sau înlocuiesc practicianul și îi confirmă ori îi stabilesc onorariul.
Reorganizare sau faliment
Dacă afacerea este viabilă, se propune un plan de reorganizare. Dacă nu, firma intră în faliment, iar bunurile se vând pentru plata creditorilor.
Intervalul dintre deschiderea procedurii și decizia între reorganizare și faliment se numește perioadă de observație. În acest timp firma își continuă activitatea curentă, sub supravegherea administratorului judiciar.
Reorganizare sau faliment: ce se schimbă pentru dumneavoastră
| Criteriu | Reorganizare judiciară | Faliment |
|---|---|---|
| Potrivită pentru | o afacere viabilă, cu clienți și venituri | o firmă fără perspective realiste de redresare |
| Activitatea | continuă, după un plan votat de creditori | încetează, iar bunurile se vând |
| Cine conduce firma | debitorul, sub supravegherea administratorului judiciar, dacă instanța nu îi ridică dreptul de administrare | lichidatorul judiciar |
| Durata | planul se execută în cel mult 3 ani de la confirmare | de la câteva luni la câțiva ani, în funcție de bunuri și de litigii |
| Finalul | ieșirea din procedură după îndeplinirea planului | închiderea procedurii și radierea firmei |
Găsiți mai multe despre fiecare variantă pe paginile despre reorganizare judiciară și concordat preventiv și despre faliment și lichidare judiciară.
Semnale pe care merită să nu le ignorați
Insolvența rareori apare peste noapte. De exemplu, o firmă de construcții din Botoșani care așteaptă de patru luni plata unui contract mare și între timp nu mai achită furnizorii de materiale poate fi deja în insolvență, chiar dacă pe hârtie are de încasat mai mult decât datorează. Contează banii disponibili acum, nu cei promiși.
- facturi la furnizori sau obligații la bugetul de stat neplătite de peste 60 de zile;
- popriri pe conturi sau somații de executare;
- alerte de avertizare timpurie primite de la ANAF în Spațiul Privat Virtual (SPV), mecanism introdus prin Legea 216/2022 și aplicat în prezent;
- datorii vechi plătite din credite noi sau din amânarea altor plăți;
- salarii plătite cu întârziere, de la o lună la alta.
Dacă firma este doar în dificultate, dar nu insolventă, există instrumente de prevenire, precum acordul de restructurare și concordatul preventiv, prezentate pe aceeași pagină cu reorganizarea.
Ce se întâmplă cu datoriile și cu activitatea
De la deschiderea procedurii, executările silite pentru datoriile anterioare se suspendă. Toți creditorii, inclusiv ANAF, își înscriu creanțele în tabel și urmează regulile procedurii, nu fiecare pe cont propriu. Activitatea curentă poate continua, iar contractele în derulare sunt analizate de administratorul judiciar. Creanțele salariale au, la distribuire, un loc înaintea creanțelor chirografare, adică a celor fără garanții.
Depășirea termenului de 45 de zile poate fi folosită ca argument într-o eventuală acțiune în răspundere împotriva administratorului (art. 169 din Legea 85/2014) și poate avea și consecințe penale. Răspunderea nu este automată, dar întârzierea, plățile făcute preferențial unor creditori în ultima lună sau documentele contabile lipsă cântăresc greu. Nu mutați activitatea sau bunurile pe o firmă nouă: Legea 239/2025 a introdus expres această faptă printre cele care atrag răspunderea. Detalii pe pagina despre răspunderea administratorului.
Cum vă ajutăm
Analiza situației
Ne uităm împreună la balanță, la lista datoriilor și la executări și vă spunem dacă firma este în dificultate, în insolvență iminentă sau deja în insolvență.
Pregătirea cererii
Vă arătăm ce documente cere art. 67, cum se face la timp notificarea către ANAF și ce presupune fiecare opțiune: reorganizare sau procedură simplificată.
Conducerea procedurii
Dacă suntem desemnați administrator judiciar sau lichidator, conducem procedura independent, sub controlul judecătorului-sindic și al creditorilor.
Onorariul practicianului se propune odată cu cererea și se confirmă sau se stabilește de adunarea creditorilor, după criteriile din art. 38 al OUG 86/2006. Pentru firmele fără bunuri, legea prevede plata din fondul de lichidare administrat de UNPIR, în limitele stabilite. Informațiile de pe această pagină sunt generale și nu înlocuiesc analiza cazului dumneavoastră.
Spuneți-ne pe scurt situația firmei
Sediul nostru este în Dorohoi, dar lucrăm cu firme din Botoșani, Suceava, Iași și din toată țara. Sunați-ne la 0745 929 772 sau scrieți-ne prin pagina de contact, de luni până vineri, între 09:00 și 17:00. Dacă termenul de 45 de zile curge deja sau ați primit o cerere de insolvență de la un creditor, spuneți-ne asta de la început. Discuția este confidențială.
Citiți și
Cererea de insolvență a debitorului
Dacă firma dumneavoastră nu mai poate plăti datoriile scadente, legea vă obligă să cereți deschiderea procedurii de insolvență în cel mult 45…
Detalii →Răspunderea administratorului în insolvență
Insolvența firmei nu înseamnă automat că administratorul plătește din buzunarul propriu. Art. 169 din Legea 85/2014, extins prin Legea 239/2025, arată când…
Detalii →
