- Un SRL fără datorii se închide de regulă prin dizolvare și lichidare simultană (art. 235 Legea 31/1990), la ONRC, fără instanță.
- Pasivul trebuie stins sau reglementat cu acordul creditorilor; bunurile rămase trec la asociați la data radierii.
- Radierea se poate cere numai după 30 de zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, iar certificatul se eliberează în 3 zile lucrătoare.
- Înregistrările la ONRC nu se taxează; costurile reale sunt publicarea în Monitorul Oficial, contabilitatea și impozitul pe venitul din lichidare.
- Dacă firma are datorii pe care nu le poate plăti, varianta corectă este de regulă insolvența, nu lichidarea voluntară.
Dacă firma dumneavoastră și-a încheiat activitatea, nu mai are datorii (sau le poate achita) și asociații sunt de acord să o închidă, drumul cel mai direct este, de regulă, dizolvarea și lichidarea simultană. Procedura se face la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), fără instanță, iar în multe cazuri fără un lichidator numit separat. Mai jos sunt pașii, documentele, costurile și capcanele care pot transforma o închidere simplă într-una complicată.
Cum închid un SRL fără datorii?
Legea 31/1990 a societăților oferă două variante principale pentru o firmă solvabilă, adică una care își poate plăti datoriile:
Dizolvare și lichidare simultană
Asociații hotărăsc dintr-odată dizolvarea, modul de lichidare și împărțirea bunurilor rămase (art. 235). Se aplică la SRL, SNC, SCS și GIE. Este varianta numită uzual „radiere simplificată”.
Dizolvare cu numirea unui lichidator
Asociații decid dizolvarea și numesc un lichidator, care este un practician în insolvență. Acesta vinde bunurile, încasează creanțele, plătește datoriile și cere radierea. Se folosește când firma mai are active, contracte sau datorii de rezolvat.
Dacă firma are datorii pe care nu le poate plăti, niciuna dintre aceste variante nu este potrivită. În acel caz, de regulă, calea legală este insolvența, explicată în ghidul despre diferența dintre faliment, lichidare voluntară și radiere.
Ce înseamnă dizolvarea și lichidarea simultană?
Dizolvarea este decizia prin care firma încetează să mai existe ca afacere activă. Lichidarea este etapa în care se „curăță” patrimoniul: se încasează ce mai e de încasat, se plătesc datoriile și se împarte ce rămâne. Radierea este ștergerea firmei din registrul comerțului, ultimul pas.
În varianta simultană, primele două etape se hotărăsc în aceeași adunare a asociaților. Asociații stabilesc modul de lichidare și repartizarea patrimoniului, cu acordul creditorilor pentru stingerea sau regularizarea pasivului. Prin vot unanim pot decide cum se împart activele rămase. Proprietatea asupra acestor bunuri trece la asociați la data radierii, iar registrul comerțului eliberează un certificat care se folosește, de exemplu, și pentru intabularea unui imobil.
Care sunt pașii, unul câte unul?
Verificați că firma nu are datorii
Cereți un certificat de atestare fiscală, verificați extrasele bancare, furnizorii și eventualele contracte în derulare. Orice datorie trebuie plătită sau reglementată cu acordul scris al creditorului.
Hotărârea adunării asociaților
Asociații hotărăsc dizolvarea și lichidarea simultană, modul de lichidare și repartizarea activelor. La asociatul unic, decizia aparține acestuia.
Înregistrarea hotărârii la ONRC
Hotărârea se depune la registrul comerțului, de regulă online, și se publică în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.
Situația financiară de lichidare
Contabilul întocmește situația financiară de lichidare și de repartizare a activului, iar firma calculează și plătește impozitul pe venitul din lichidare, acolo unde este datorat.
Așteptați cele 30 de zile
Radierea se poate cere numai după 30 de zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. În acest interval, creditorii sau alte persoane interesate pot reacționa.
Cererea de radiere
După ce dosarul este complet, ONRC eliberează certificatul de radiere în 3 zile lucrătoare.
Ce documente sunt necesare?
Lista exactă depinde de forma juridică și de situația firmei. De regulă, dosarul cuprinde:
- hotărârea AGA sau decizia asociatului unic de dizolvare și lichidare simultană;
- cererea de înregistrare pe formularele ONRC;
- acordul scris al creditorilor sau dovada stingerii pasivului;
- situația financiară de lichidare și de repartizare a activului;
- dovada calculării, reținerii și plății impozitului pe venitul din lichidare (art. 97 alin. 5 Cod fiscal);
- împuternicirea, dacă depune altă persoană decât asociatul sau administratorul.
Cât costă radierea unei firme în 2026?
Potrivit ONRC, înregistrările în registrul comerțului nu se taxează. Costurile reale vin din altă parte:
- publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, al cărei tarif se stabilește de Monitorul Oficial și depinde de lungimea textului; valoarea în vigoare se verifică la momentul depunerii;
- serviciile contabile pentru situația financiară de lichidare;
- impozitul pe venitul din lichidare, datorat de asociații persoane fizice dacă primesc mai mult decât au adus în firmă;
- onorariul lichidatorului, stabilit printr-o ofertă după analiza documentelor (doar dacă alegeți varianta cu lichidator).
Din 15 octombrie 2026, casieriile ONRC și ale oficiilor teritoriale nu mai funcționează. Plățile se fac fără numerar: online, prin virament bancar sau mandat poștal. Țineți cont de acest lucru când pregătiți dosarul.
Cât durează radierea unei firme fără datorii?
Termenul fix din lege este cel de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, după care certificatul de radiere se eliberează în 3 zile lucrătoare de la depunerea dosarului complet. În practică, durata totală depinde mai ales de cât de repede obțineți actele fiscale, de cât de „curată” este contabilitatea și de eventualele observații ale registrului. Pentru o firmă fără bunuri, fără angajați și cu evidențele la zi, procedura este de regulă una de câteva luni, nu de ani.
Ce se întâmplă cu banii din cont și cu bunurile la radiere?
Banii și bunurile rămase după plata datoriilor se împart asociaților, potrivit hotărârii de lichidare. Pentru bunuri, transferul proprietății are loc la data radierii, iar certificatul eliberat de registrul comerțului dovedește dreptul asociaților. Contul bancar al firmei se închide după ce soldul a fost distribuit și s-au plătit impozitele.
De exemplu, o mică firmă de consultanță din Suceava, cu asociat unic, are în cont 20.000 lei și un laptop, fără datorii. Asociatul decide lichidarea simultană, contabilul întocmește situația de lichidare, se calculează impozitul pe venitul din lichidare pentru suma care depășește aportul la capital, iar restul ajunge la asociat. Laptopul trece în proprietatea lui la radiere. Exemplul este ipotetic; calculul fiscal concret se face cu contabilul.
Când nu se potrivește varianta simultană?
Lichidarea simultană presupune ca pasivul să fie stins sau reglementat cu acordul creditorilor. Dacă închideți firma ignorând o datorie (o factură contestată, o amendă, o obligație fiscală), creditorul poate reveni ulterior, iar o închidere făcută incorect poate expune asociații sau administratorii la pretenții. Radierea nu șterge răspunderea pentru faptele anterioare.
Varianta cu lichidator este mai potrivită dacă firma:
- are bunuri de vândut, de exemplu utilaje sau un imobil, și asociații nu se înțeleg asupra împărțirii;
- are creanțe de încasat de la clienți sau litigii în curs;
- are contracte de muncă ce trebuie încetate sau obligații care trebuie urmărite în timp;
- este o societate pe acțiuni, pentru care varianta simultană nu este disponibilă.
Lichidatorul poate cere el însuși deschiderea insolvenței dacă descoperă că firma nu își poate plăti datoriile de peste 50.000 lei. Mai multe despre această variantă găsiți pe pagina lichidare voluntară și dizolvare, iar despre ultimul pas, pe pagina radierea firmei.
Lichidare simultană sau cu lichidator: prin ce diferă?
| Criteriu | Dizolvare și lichidare simultană | Dizolvare cu lichidator |
|---|---|---|
| Forme de societate | SRL, SNC, SCS, GIE | SRL, SNC, SCS, SA, SCA, GIE |
| Cine face lichidarea | asociații, cu sprijinul contabilului | un practician în insolvență numit de asociați |
| Potrivită pentru | firme fără activitate, fără datorii sau cu datorii stinse | firme cu bunuri, creanțe, contracte sau litigii de rezolvat |
| Ce se întâmplă dacă apar datorii pe care firma nu le poate plăti | procedura nu mai este potrivită | lichidatorul poate cere deschiderea insolvenței |
| Momentul transferului bunurilor către asociați | la data radierii | la data radierii |
Ce greșeli întâlnim frecvent?
Cele mai multe probleme apar nu din procedura în sine, ci din pregătirea ei. Câteva situații tipice:
- declarații fiscale restante, descoperite abia când se cere certificatul fiscal, care amână tot dosarul;
- contul bancar închis prea devreme, înainte de plata impozitelor sau a ultimelor taxe;
- bunuri uitate în patrimoniu, de exemplu un autoturism înmatriculat pe firmă sau un teren, pentru care nu s-a stabilit cui revin;
- asociați care nu au semnat hotărârea, deși împărțirea activelor prin vot unanim cere acordul tuturor;
- așteptarea unei „închideri rapide” fără verificarea creditorilor, ceea ce poate duce la opoziții sau la pretenții după radiere.
O verificare inițială a balanței și a fișei fiscale, făcută înainte de hotărârea AGA, rezolvă de obicei majoritatea acestor probleme.
Ce se întâmplă dacă lăsați firma „în sertar”?
Mulți antreprenori aleg să nu închidă firma, ci doar să o lase nefolosită. Din 2026, această variantă are un risc în plus: firma declarată inactivă fiscal care nu se reactivează în 1 an se dizolvă prin registratorul ONRC (Legea 239/2025). Dacă are datorii fiscale, registratorul numește din oficiu un lichidator. Detaliile sunt în ghidul despre firmele inactive și dizolvarea din oficiu. O închidere făcută la inițiativa dumneavoastră vă lasă controlul asupra calendarului și asupra modului în care se împart bunurile. Dacă nu sunteți sigur ce variantă vi se potrivește, spuneți-ne pe scurt situația firmei.
Informațiile din acest ghid sunt generale și reflectă legislația la data actualizării. Nu țin loc de consultanță pentru un caz anume.



