- Concordatul preventiv (art. 16–34 Legea 85/2014) este o procedură pentru firmele aflate în dificultate financiară, dar care nu sunt în insolvență.
- Numai debitorul îl poate cere, iar de la Legea 239/2025 raportul administratorului concordatar trebuie să justifice expres că firma nu este insolventă.
- De la deschidere, executările silite se suspendă de drept 4 luni, cu prelungiri până la 12 luni în total.
- Planul se depune în 60 de zile, se votează în cel mult 60 de zile și se implementează în maximum 48 de luni (+12), cu cel puțin 10% din creanțele afectate plătite în primul an.
- Conducerea firmei rămâne la administratorii ei, sub monitorizarea unui administrator concordatar, practician în insolvență.
Concordatul preventiv este una dintre puținele proceduri care pot opri executările silite ale unei firme fără ca aceasta să intre în insolvență. Este gândit pentru afacerile care au o problemă reală de lichiditate, dar care încă funcționează și pot plăti, eșalonat, o parte din datorii. Legea 216/2022 l-a reformat, iar Legea 239/2025 a adăugat o condiție importantă. Mai jos îl explicăm fără jargon: ce este, cine îl poate cere, cât durează și ce înseamnă planul de 48 de luni.
Ce este concordatul preventiv?
Concordatul preventiv este o procedură reglementată de art. 16–34 din Legea 85/2014, prin care o firmă aflată în dificultate financiară propune creditorilor un plan de restructurare a datoriilor. Planul poate include eșalonări, reduceri de dobânzi sau ale unei părți din datorii, vânzarea unor active neesențiale ori aport de capital nou. Creditorii votează planul, iar judecătorul-sindic îl omologhează, adică îl aprobă și îl face obligatoriu.
Spre deosebire de insolvență, firma rămâne condusă de administratorii ei. Procedura este supravegheată de un administrator concordatar, care este întotdeauna un practician în insolvență, contractat de debitor.
Cine poate cere concordatul și când?
Numai debitorul poate cere concordatul, și numai dacă este în dificultate financiară, dar nu în insolvență. Diferența contează. O firmă în dificultate are probleme cu plățile, dar poate încă face față datoriilor exigibile, eventual cu eforturi. O firmă insolventă nu mai are bani pentru datoriile scadente.
De la Legea 239/2025, raportul administratorului concordatar trebuie să justifice expres că debitorul nu este insolvent. Dacă firma a trecut deja de acest prag, concordatul nu mai este calea potrivită, iar opțiunile sunt reorganizarea judiciară sau falimentul, în cadrul procedurii de insolvență.
Există și restricții: concordatul nu poate fi cerut în 3 ani de la un concordat eșuat și nici de persoanele condamnate în ultimii 3 ani pentru anumite infracțiuni (art. 16 și art. 6^2).
Concordatul funcționează doar înainte de insolvență. Mulți antreprenori se gândesc la el abia când executorul a blocat conturile, iar firma nu mai poate plăti nimic. La acel moment, este posibil să fie prea târziu pentru concordat, iar termenul de 45 de zile pentru cererea de insolvență să fi început deja să curgă.
Pot opri o executare silită a firmei?
Da, aceasta este una dintre principalele utilități ale concordatului. Odată deschisă procedura, executările silite se suspendă de drept pentru 4 luni, cu posibilitatea de prelungire până la 12 luni în total (art. 25). „De drept” înseamnă că suspendarea operează automat, prin efectul legii, fără o cerere separată pentru fiecare executare.
Suspendarea dă firmei timp să negocieze cu creditorii fără presiunea popririlor pe conturi sau a sechestrelor pe bunuri. Nu este însă o „pauză” fără obligații: în acest timp trebuie pregătit și votat planul.
Care sunt pașii și termenele concordatului?
Analiza și contractarea administratorului concordatar
Practicianul analizează situația firmei și întocmește raportul privind starea de dificultate, care trebuie să arate că firma nu este insolventă.
Cererea la tribunal
Debitorul depune cererea de deschidere, însoțită de raport. Judecătorul-sindic decide prin încheiere executorie, care poate fi atacată cu apel în 7 zile.
Suspendarea executărilor
De la deschidere, executările silite se suspendă de drept pentru 4 luni, cu prelungiri până la 12 luni în total.
Planul de restructurare
Planul se depune în 60 de zile de la deschiderea procedurii (art. 24 alin. 1) și descrie concret cum vor fi plătite datoriile.
Negocierea și votul
Creditorii negociază și votează planul în cel mult 60 de zile de la depunere (art. 26), pe categorii de creanțe.
Omologarea și implementarea
Judecătorul-sindic omologhează planul, iar firma îl aplică timp de cel mult 48 de luni, sub monitorizarea administratorului concordatar.
Ce înseamnă planul de 48 de luni?
Planul de restructurare se implementează în cel mult 48 de luni de la omologare, cu o prelungire posibilă de 12 luni. Condiția legală este ca în primul an să se plătească cel puțin 10% din creanțele afectate (art. 24 alin. 7). Creanțele afectate sunt cele ale căror condiții de plată se schimbă prin plan, de exemplu prin eșalonare sau reducere.
În practică, planul trebuie să fie realist. Creditorii, mai ales băncile și ANAF, se uită la fluxul de numerar estimat, la garanții și la ce ar obține într-un eventual faliment. Un plan care promite mult, dar se bazează pe încasări incerte, are șanse mici să fie votat și riscuri mari să eșueze ulterior.
Cum se votează planul?
Votul se dă pe categorii de creanțe, de exemplu creditori garantați, bugetari, salariați, furnizori. Legea permite, în condițiile art. 27, omologarea planului și dacă unele categorii votează împotrivă, mecanism numit „cram-down” (aprobare prin forțare). Condiția este ca acele categorii să fie tratate corect și echitabil, potrivit criteriilor detaliate în lege. Practic, un plan care dezavantajează nejustificat o categorie are șanse mici să fie omologat. Creditorii care dețin cel puțin 30% din creanțele afectate pot cere convocarea unei ședințe.
Concordat, acord de restructurare sau reorganizare?
Cele trei proceduri sunt adesea confundate. Tabelul de mai jos arată diferențele principale.
| Criteriu | Acord de restructurare | Concordat preventiv | Reorganizare judiciară |
|---|---|---|---|
| Situația firmei | în dificultate | în dificultate, nu insolventă | insolventă |
| Suspendarea executărilor | nu este efectul principal | de drept, 4 luni (până la 12) | de la deschiderea insolvenței |
| Practicianul | administrator al restructurării | administrator concordatar | administrator judiciar |
| Durata planului | monitorizare 3 ani | max. 48 de luni (+12) | max. 3 ani de la confirmare |
| Conducerea firmei | rămâne la debitor | rămâne la debitor | sub supravegherea administratorului judiciar |
Acordul de restructurare a înlocuit în 2022 fostul mandat ad-hoc, abrogat prin Legea 216/2022. Pentru detalii, consultați pagina despre acordul de restructurare și ghidul despre ce a înlocuit mandatul ad-hoc.
Ce avantaje și ce limite are concordatul?
Avantaje
Conducerea rămâne la administratorii firmei, executările silite se suspendă, iar firma evită stigmatul insolvenței față de clienți și parteneri. Planul poate fi aplicat pe o perioadă lungă, de până la 48 de luni, cu prelungire.
Limite
Procedura cere un plan credibil și un vot favorabil, care nu sunt garantate. Termenele sunt strânse, iar în primul an trebuie plătit cel puțin 10% din creanțele afectate. Dacă planul eșuează, firma nu mai poate cere un concordat timp de 3 ani.
Înainte de a depune cererea, administratorul concordatar va avea nevoie, de regulă, de o imagine clară asupra firmei. Pregătiți din timp:
- ultimele situații financiare și balanța de verificare la zi;
- lista completă a creditorilor, cu sumele, scadențele și garanțiile;
- situația executărilor silite în curs și a popririlor pe conturi;
- o estimare a încasărilor și a plăților pe următoarele luni;
- lista bunurilor, cu precizarea celor necesare activității și a celor care ar putea fi vândute.
Cât costă un concordat preventiv?
Onorariul administratorului concordatar se stabilește de comun acord cu debitorul, după criteriile art. 38 din OUG 86/2006: complexitatea dosarului, cifra de afaceri, datoriile, numărul de creditori. Legea permite și un onorariu de succes, de cel mult 10% din sumele plătite creditorilor prin plan. La acestea se adaugă taxele judiciare și costurile pregătirii planului, de exemplu evaluări sau situații financiare. O ofertă concretă se poate face doar după analiza documentelor firmei.
Un exemplu ipotetic
De exemplu, o fabrică de mobilă din zona Suceava are comenzi pentru tot anul următor, dar a pierdut un client mare și a acumulat restanțe la un credit bancar și la furnizori. Banca a început executarea silită și a poprit contul, ceea ce blochează plata salariilor și a materiei prime.
Dacă firma nu a ajuns încă în insolvență, un concordat preventiv ar putea suspenda executarea pentru 4 luni, timp în care administratorul concordatar și conducerea pregătesc un plan: eșalonarea creditului pe 48 de luni, plata furnizorilor în rate și vânzarea unui depozit nefolosit. Dacă creditorii votează și judecătorul-sindic omologhează, firma își continuă activitatea. Exemplul este ipotetic; nicio procedură nu garantează votul creditorilor sau reușita planului.
Pentru o privire de ansamblu asupra procedurilor de salvare, vedeți pagina reorganizare și concordat preventiv. Dacă nu sunteți sigur că firma este încă doar „în dificultate” și nu deja insolventă, ghidul despre semnele insolvenței vă poate ajuta să vă orientați.
Societate profesională de insolvență din Dorohoi, membru UNPIR (RFO II 5342). Lucrăm cu firme și creditori din Botoșani, Suceava, Iași și din toată țara. Mai multe despre noi →
Informațiile din acest ghid sunt generale și reflectă legislația la data actualizării. Nu țin loc de consultanță pentru un caz anume.
